De-o fi iubire

Ars pe obraz , plesnit de soare
Privesc spre final ca orice om
Cine mai sunt , nu ma recunosc, cine sunt oare ?
Si ciripeste-o pasare prinsa de un pom :

-"Cu verzii ochi ai tai ,
Ai cucerit in degete marea
Cu doua mici miscari
Ai aruncat spre noi iertarea ,
Acum de ce nu vrei ?
De ce fugi de viata ?
De pleci de langa noi ?
De ce ne lasi ca pe o zdreanta " ?

Uimit , cu streangu-n mana
Traiesc o nelinistire grava
Sa fie oare imaginatia stapana
Sau eu sa fi trecut isprava ?
Amintirea noptilor sub nuc
Cu dragostea in brate
Spre mine parca se aduc
Gramezi , nisip , sperante ...
Si aleg s-alerg prin codru vantul
Sa ma cunoasca frunza verde
Sa fiu iar frate cu pamantul
Si de-o fi dragoste , ma vede ...