Copilul lup

Plec , capul imi e plecat spre-apus
Te las , parasesc orice destin
Distrug orice credinta , ramasa de distrus
Plec , in valuri reci cu soapte blande supus
Privesc inainte , dar tot parca suspin .


Priveste-ma o data , cu chipul necajit
Isterizat , sub umbra lunii te parasesc
Imi va fi dor de tine , si de copacul inflorit
Perfect simt tot in restul din ce am irosit
Dar asta sunt copilul nimanui , si trebuie sa cresc .


Ma cheama lupul , la revedere dragi parinti
Sus imi va fi mai bine , 
Obiceu imi fac de cate ori ma doare inima sa strang din dinti
Caci lupii mei , ma vor iubii si-mi vor vorbii , ei sunt cuminti
Nu sunt om , sunt un lup prin in mine .


Morfina , ii trece efectul dupa zeci de ore grele 
Cu lupii nu ma va mai durea 
Vom sta urland , mancand nimic sub stele
Si de voi murii cu ei la vanatoare , fie-va drama vietii mele
Dar nu va fi si draga tata si drama ta .


Plec mama , ochii imi sunt verzui ca marea inspumata 
Cu dor de mangaierea ta slaba pe obraz plec
Si-as vrea sa stii ca numai tu mi-ai fost mama adevarata
Dar acum plec nu plange mama , trebuia o data si odata 
Cunoasterea unui trecut nu dureaza mult , insa trecutul e prea sec .


Treci vantule prin mine , treci apa prin picioare !
Vino lupule aici , dar ce se vede oare !?
Lupul ma maraie ingrozitor si parca ma uraste 
Imi improasca sangele fierbinte , credeam ca ma iubeste 
Aproape mort , pentru o ultima suflare lupt 
Nu pot sa cred , nu e real ? nu sunt eu copilul lup ?