Mana carei entitati trebuie sa o sarut , pentru ca sunt in viata inca , si al carui demon sunt defapt mostenitor , caci ma simt invaluit in ura si depresie ...
Cine mi-a creat zambetul si cine a stors lacrimi din mine ?
Nu merit ceea ce sunt sau ce am fost , caci nu vad lumina ziua si nici stelele noaptea . Nu cuget dragoste si nici nu aud cantecul ei . Parca as fi orb , mut , surd ...toate deodata . Si nu prind in brate nimic din copilul care am fost , asadar sunt paralizat ...
Jubilez asemeni unei roti de tortura , arsa in gropile iadului , cand simt atingeri de femeie frumoasa , dar nu o pot tine langa mine prin prisma faptului ca nu cunosc altceva decat atingerea .
Dorm noptile pe mine si zilele ma trec cu vederea . In viata asta ce rol am ?
Ma plange pamantul , si ma rade cerul cand il privesc ... eu tot sperand , arogant chiar , ca o sa ajung in vreun anume rai .
Of , umanul ... umanul din mine ce a stins fantasma ce incet lua nastere in jurul meu . Logica asta ipocrita , ca nu exista sentiment sau emotie , ca noi suntem doar o adunatura de celule intr-un ciclu nesfarsit de reciclare . Asta a ucis in cele din urma dragostea mea pentru rasarit si pasiunea de la apus .
Ideologia umanitatii , care se rasfrange tot mai mult pe tot mai multi asa zisi oameni , ne face sa fim din ce in ce mai reci .
Onestitatea a devenit un defect , iar calauza nostra in viata a ajuns sa poarte numele de retea ...
Vrem totul , dar nu oferim nimic ... vreau sa fiu iubit , dar sa nu ma complic prea mult cu iubirea , vreau copil sa postez poze cu el pe internet sa le spun altora cat de mult il iubesc .
Nu imi doresc o educatie literara , istorica , muzicala sau psihologica ... vreau sa ma educe societatea , caci multimea stie ce trebuie sa stiu si multimea stie ce trebuie sa port si cum sa ma comport .
Individualismul nu mai face parte din mine , a murit de atunci cand am inceput sa imi cunosc la fix numarul de prieteni si cunostinte .
Sa fim seriosi , ce as vrea sa fiu ?
Un castor virtual ... sa construiesc baraje de fantastic si sa imi strang , mie doar , aprecierea tuturor . Sa fiu un deschizator de drumuri al internetului , un scriitor al succesului si un producator de emotii .
Nu am uitat ca , in urma cu 20 de ani obisnuiam sa merg cu prietenii prin parc , nu sa fac conferinte virtuale , in urma cu 20 de ani mancam mancare din casa , nu comandam de la angajati in regim de sclavie ....
Dar imi place doar sa imi amintesc , viata merge inainte si eu , omul , am evoluat .
"Defapt ai involuat , ai uitat sa fi om ... "
