Neverland

Acolo un marea imbaiaza cerul
Unde soarele s-ascunde sa traga-un pui de somn
Acolo unde dragostea saruta frumos omul
Si frumosul se transforma intr-un veritabil domn .
Acolo unde primul zambet de copil s-a spart in mii de zane
Unde florile in parul lor danseaza respirand iubire
Acolo a-nceput iubirea mea pentru tine a-mi spune
Ca esti tot ce-mi doresc si vreau in sufletul tau primire .


Ascunde cheia realitatii de fiecare data
Cand vin la geamul tau zburand in soapte de dragoste frumoasa
Vino cu mine-n lumina , of ce frumoasa fata
Devino stapana lumii mele , devino a mea mireasa .
Acum inchide ochii , aluneca pe acest curcubeu
Alege-ti culoarea ochilor si parul aruncati-l peste mare
Prinde-ma cu el , si condu-ma ca pe-un zmeu
De voi cadea in pasiune , de acum imi cer iertare .


Cad frunze peste noi , de parca toamna ne-ar iubii
Culoarea toamnei cu tremurul iernii argintii
Imbratisate-ntr-un anotimp ales de tine de-alungul acestei calatorii
Te iubesc Marie , esti esenta vietii mele , esenta de a iubii .
Si printul lumii asteia , cu mine zburator 
Te-asteapta la castel chiar langa padure
Sa bem apa cu sete si gust de soare din izvor
Cu gustul buzelor tale sa ne avantam in mure .


Si s-a trezit Maria , lumea viselor e ireala 
A-nceput a plange , crezand ca a pierdut amorul
Dar pe perna gaseste o scrisoare aparent normala 
Ce spunea : Te iubesc , maine ma intorc la tine cu drag Zburatorul ...

Piatra

A pietrei rugaciune stransa

In palme cu dor si jale plansa

Ramane scrisa-n scoarta neatinsa

A pietrei rugaciune stransa ...

Din ceas in ceas spre miaza-noapte

Piatra arunca mii si mii de soapte

Pietricele pe covorul verde de aproape

Ingheata stransul ochilor ei obositi in pleoape .

Poetul scrie pe piatra si ii vorbeste

Atenta piatra-l asculta si-l citeste

Poetul piatra parca o iubeste

E frumos ce-n sufletul lui orbit de versuri creste .

Si piatra doar se arata doritoare

Poetul in buzunarul inimi lui o aseaza arsa de soare

Dar totusi pietrei ii va fi un dor nebun de mare

Poetul scrie si saruta piatra cu ardoare .

Dar cerul nu permite o iubire pe ascuns

Si mult spre casa lui poetul cade patruns

De o durere cumplita ce l-a ajuns 

Sfarsit de muritor de dragoste impuns .

Piatra lacrimeaza in palmele ei inghetate de timp

Dezintegreaza mii de rugaciuni dar fara chip

Raspunsul e departe si eternitatea doare 

Piatra-l va astepta pentru totdeauna sub taiosul soare

Iubiti din piele , iubiti din oase

Iubiti din calcar , iubiti cu buzele carnoase .

"adio piatra copilariei ai fost candva frumoasa

dar viata unui poet trebuie sa treaca si prin coasa

te-am iubit si mi-e dor de tine 

plec acum inlacrimat la mult mai bine .... "

Iubire si dor

Copila palida , slaba si fara speranta
Alege-ti o stea in asta noapte plina
Pune-ti in ea soptiptind din suflet o dorinta
Si vezi  pana si codrul la tine cum suspina ...


Sa vezi cum pana si norii vor cobora la tine
Cum isi pleaca plopii frunzele rusinati de mai bine
Isi va strange luna ochii-i tristi spre ochii tai albastrii
Ce lumineaza noaptea de mai ca doi falnici astri .


Vino la mine-n brate , caci eu sunt dorul pacatos,
Iar tu copila mea , cu parul negricios 
Suntem legati fiica mea ca pamantul de cer
Tu trebui sa fi buna cum oamenii , mai mult de-atat nu-ti cer .


Tu esti iubirea , eu sunt dorul ne tragem unul din altul 
Impreuna pentru oameni in seara de mai am creat pacatul ,
Sarutul , ura si pasiunea ,toate se trag din noi
Asa ca nu mai plange langa mare , hai sa fim iar amandoi .


N-a fost sa fie ca iubirea , sa se indragosteasca de un muritor
Suna prostesc , ciudat ca voi sa va-mpletiti in amor 
Te rog frumos fiica mea , intoarce-te caci oamenii trebuie sa iubeasca
Esti darul lor , eu sunt doar blestem , dar tu esti mana lor cereasca . 


Ajuta-i copila draga pe oameni , nu mai suferii dupa ei 
Ei vor murii candva , si-atunci vor ramane ingerii tai 
Iubeste speranta sau nepasarea , sau orice 
Joaca-te cu mintea lor , fai sa joace in litere .


Si s-a intors iubirea inapoi 
Cu dorul inapoi s-a imbratisat
A jurat in acea seara de mai 
Ca niciodata mai mult ca atunci , de muritor nu ia pasat .

Dorinte

Vreau sa iti sarut buzele umezite de ploaie

Sa te iubesc in fiecare secunda

Cu tine sa calatoresc spre a vantului bataie

Si soarele de noi rusinat sa se ascunda .

Vreau sa iti fiu nisipul ce te zgaraie tandru

Sa zbier ca esti de-a pururi iubirea vietii mele

Alaturi de tine sa plang ca un copilandru

Sa-ti sorb privirea in lumina muzicala de stele .

Vreau pana si leul sa tremure cu a lui coama

La vazul ochilor nostrii sclipind in noaptea arsa

Sa fiu eu domnul tau si tu iubita mea doamna

Si-n orele tarzii sa ne iubim cu perdeaua de stele trasa .

Vreau sa cant cu tine in varful muntelui

Vreau sa ma-mbaiez cu tine-n mare

Vreau o noapte sclava noastra cu zambetul fin al soarelui

Si-n largul ochi al tau sa citesc volume de poezii rare .

Te iubesc atat de tare , 

Si-ti strang mana tremurand

Iubirea mea , frumoasa inchisoare

Inchide ochii si sa murim curand .

Un om bolnav

Candva in focurile fierbinti ale trecutului
Unde colinele mortii ard la nesfarsit
Pleca repejor spre tainele inceputului
Un om simplist , un om cu sufletul grabit .
Avea cu el un aer de razboinic viking
Stia ca nu e facut din sticla si cu viata mereu lupta
Ducea o viata pe care parca nu as putea sa o ating
Avea in spatele lui lupta noastra, a tuturor , chiar si a mea .


Dar prea putini stiau ca duce lupte doar ca sa traiasca impacat
Cu sufletul infipt in crustele zambetului atarna doar de o ata
Si lupta il tinea in viata , se inchina anticipat
Daca va fi sa moara , sa fie erou ... nu doar o zdreanta .
Era bolnav de mult si nervii ii tremurau ganduri prin cap
Junimea de langa el , il privea cu o frica suspicioasa
Au fost si zile-n care simtea ca lumea la uitat 
Si sinucidea-i parea o solutie ca tigara de dupa masa .


Inspirat privea spre cer cu milioanele de stele strase-n palma
Scria ceva doar pentru el , nu vroia sa se stie
Ca pe langa lupta putea s-arunce si versuri alunecate-n drama
Si-n sufletului canta o eterna si frumoasa poezie .
Ii fierbea sangele in vene , de la boala si lipsa de tot ce a avut
Pana la un moment dat cand a rabufnit in casa 
Si-a asezat sentimentele pe-o foaie care ii se parea cea mai frumoasa
Si-a disparut , s-a spanzurat de regrete , un om bolnav ce s-a pierdut .

Scartaue zapada

Sub picioru-ti palind scartaie zapada
Ce alba ca trecut se topeste-n amintiri
Iti cauti inspre mine cu dor nebun prada
Si eu sfios te prin , speriat de fostele iubiri .
Ploua din norul pe care ti-am jurat iubire intaia oara
Se uda teiul de parfum inlacrimat de parca plange si el
Ti-am spus iubita mea ca te voi iubii diseara
Sub ramurile verzi ale teiului mititel .
Imi rasari ca o icoana , in chipu-mi lasat 
Creadeam ca te-am pierdut , ca nu ai mai venit 
Dar asemeni unui inger , din cer mi-te-ai aratat
Si te sarut direct , fara cuvinte ca un veritabil indragostit .
Pasi repezi suspina prin lumea asta a noastra veche
Te urmez cu doru-n suflet si cu inima batand ca tunetul
Adormi si iti raman la frunte cu saruturi de veghe 
Si-ntre vise imi spui ca ma iubesti si iti crapa zambetul .
Un milion de vorbe de as mai putea doar sa rostesc
Fiecare din ele ti-ar spune ca esti tot ce mi-am dorit in viata
Ti-as spune fara-ncetare cat pot sa te iubesc
Si-apoi te-as iubii la final de dimineata-n dimineata .Publicaţi postare

Adio

Trei fluturi cu miros de tei
Imi soptesc vorbe despre anii mei
Mor langa recele-mi suflet
Nu-mi pot gasii nicaieri un zambet...
De ce ? De ce mi-e atat de greu
Si mor incet , incet mereu
Cu fiecare inspiratie pe care o scriu
Imi e campul din inima din ce in ce mai pustiu .
Ma rog sa va fie voua bine , sa uitati
Batut de soarta mor , si va rog sa mai sperati 
Sunt lanuri de flori ce nu le-am mirosit
Milioane de sentiminete ce nu le-am mai simtit ...


Plec si va ramane din mine doar o piatra rece
Nu mi-e frica de moarta , caci tot ce e bun trece 
Si nu mai vine asa curand
Ma veti prinde probabil sub copacul vietii mele tremurand...
Adio va spun , sper sa ramana o amintire-ntre noi
Sa ne intalnim pe teritoriul meu cu ochii verzi si goi ...

Iubire in spatiu-timp

Ramai o clipa in spatiul meu universal
Aici pe langa munte , calare pe un deal
Strange la pieptul tau iubito soarele fierbinte
Si arunca-ti buzele cu dor peste mine cuminte .
Iti voi impletii din stele-o rochie frumoasa
Iubita mea , accepta-mi ochii , te rog sa-mi fi mireasa .


Ea-si intinde piciorul spre a pleca departe
Si el o strange-n brate si-o saruta cu buzele-i moarte .


Mai iarta-ma o data , iubito te iubesc
In ochii tai vad luna pe chipul tau ceresc
In par mi-ai oprit stelele cazatoare cu o singura dorinta
De nu-mi vei fi sotie , voi trece-n nefiinta .
Prinde-ma de mana si sa zburam spre nesfarsit
Stii foarte bine ca esti tot ce am si tot ce mi-am dorit .


Curg picaturi de iubire din ochii iubitei
Si il iarta , se iubesc , curg stele din ochii ei .


-Te iubesc ! - Si eu iubitul meu cu sufletul pufos ca papadia !
-Esti tot ce am in spatiu-timp ! -Voi ramane , voi fi mireasa ta !
-Imi pare rau ca am ajuns aici intr-un loc al nemuririi ,
Dar plecat-am speriat de sentimentele iubirii ...
-Stiu dragul meu , te iert vom calatorii prin timp si spatiu mereu
Pana cand materia ne va primi inapoi pe amandoi , tu si eu .


Si-au ramas in spatiu-timp la nesfarsit
Povestea lor e scrisa-n stele sa fie nemuritoare
Toti ingerii acum cunosc ce mult s-au iubit
Si se iubesc in continuare , se vor iubii fara-ncetare ...

Vorbe de nuc

De ce ai taiat cerul pe la apus 
Si nu mi-ai raspuns cand te iubesc ti-am spus ?
Paseai greoi cu talpile de foc
Am vrut sa te mai tin , te-am apucat de mijloc .
Nu am avut noroc ...


Cu buzele tale , ca floarea de colt rara
Mi-ai sarutat privirea ultima oara .
Hoinara calatoreai prin inima mea sfasiata
Nu ai mai vrut sa imi spui ca ma iubesti o data .
Ce fel de fata ...


Nu ma vezi sau simti cum te idolatrizez
Oare chiar sunt un simplu copac care chiar nu mai contez
Obisnuiai sa stai sub mine , la umbra mea durere
Si sa-ti numeri zilele povestindu-mi despre tine in tacere .
Mi-e dor de o mangaiere ...


Codrul ma plange , acum ca sunt fara de tine
Te vreau , sa te simt iubito , sunt un nimeni , nu ma simt ca mine
Kilometri de tacere ti-am strans pe ramurile-mi secate
Nu pleca de sub mine , unde cuvintele umane-s uitate !
Dar pleci si mai departe ...


Si am ramas un nuc singuratic , fara tine alaturi
Ploaia o strang in palmele-mi lemnoase si o arunc in rauri
Te-am iubit frumoasa mea , dar m-ai lasat 
Poate ca am vrut mai mult de o sedere , dar nu te-am uitat .
Te iubesc , nu am uitat ...

Cuvantari de iepure

Curg ganduri in vene 
Cu dureri de zambet amar
Apoi , ca intr-un vesnic cortegiu funerar 
Pleaca ganditorul din lumea lui de lene .


Pierd copacii frunze ca stari
Miros frunzele a moarte ,fanfara
Se duce senzatia minunata de vara
Cade viata-n abisul mort al diverselor mari .


Pleaca nori cu lacrimi de un vesnic violet
Strada sperantei nu mai exista pentru noi
Ne-am pierdut prin bulevardul umbrelor moi
Si cad in matasea gandului versuri stoarse de poet .


Ca in fiecare toamna stoarsa de esenta
Culorile imi dau lacrimi ruginite
Si mirosul naturii moarte , stari nebanuite
Ma intreb ca-n fiecare toamna , oare am apartenenta ?


Duios cretinul iepure zboara pe langa iarba 
Cu pusca-n mana , un vanator isi mangaie tragaciul 
Zboara ploi nebune , si darama frunza-n satul 
Unde iepurele de mine a murit degeaba .

Copilarie

Alergau umbre moi pe langa soare
Cerul ce ma-nvelea in nori pufosi
Imi povestea de-o clipa de ninsoare
Cu fulgi mari de nea ,mangaind inseratului ros .
Mi-ardeam in soba grijile 
Spre primavara cand racoarea noptilor instelate
Inghetau pana la tremur dorintele
Si cu mana ei cea rece imbratisa priviri fermecate .


Imi aduc aminte cu dor nebun de copilarie
Puteam crede-n orice , eram fericit 
Printre ramuri uscate zgaraiam frunze pline de magie
Viata avea culoarea ei , si puteam sa fiu iubit .
Privesc omul din oglinda cum strange dintii
Cu ochii pierduti de realitate isi numara trecutul
Ii e dor de o-mbratisare , de cand  i-au disparut parintii
Traieste pentru ieri , caci nu-si aminteste sfarsitul .
Pasesc spre usa cu pasul apasat de griji
Gandind ca poate astazi voi pleca din lumea asta
Ce clanta ,ce usa , ce casa ... totu'i bej
Si pierd in urma lor orice contact cu realitatea ...

El si ea

P-un deal , sub cenusa norilor
Departe de priviri ascunse
Fulgera iubirea in taina frunzelor
Dintre doua inimi de amor patrunse .
Gurile li-se ating pe cerul instelat 
Luna blanda sta de veghe si priveste rusinata
Le danseaza fluturele de muzica salvat
O strange-n brate , nu poate iubii o alta fata .
Chemarea ierbii verzi si uzmezita de roua
Ii lasa dezbracati pe dealul vietii lor
Impreuna cu ei sfios rasare soarele a viata noua
Iubitul isi trage perdeaua diminetii prin povesti de dor .


Langa carciuma betivilor de la malul marii 
Pe nisipul ars de soare cu razele fierbinti
Un print zburator de fel isi strange-n brate esenta fericirii
Si pleaca supus capul in felul de ma minti .
Unde viata incepe , si moartea n-are nume
Cu valurile reci si umbre pustiite de-al ei dor
Acolo unde marea te loveste plina de spume
Ii spune ca o iubeste si o ineaca in amor .
Paseste incet baiatul , sa-si inveleasca iubita-n stele
Ea lacrimand subtil , ii arata apusul crestand marea
El plangand ca un copil ii sopteste-n glasul degetelor mele
Ca nici un zeu nu poate sa ii alunge iubirea .

Si muntele s-agita , cu crestele-i inalte 
Ei se iubesc si-acolo intr-o cabana mica
Si focul arde-n soba , doar noaptea ii desparte
Dar cand vine sarutul dragostea la cer ii ridica .
Drogati de fericire , cu ochii-ntredeschisi
Pasind spre luna cu atentia vartejului d-afara
Goi si de dragostea nebuna ce sunt aprinsi
Incet s-ating pe buze si iar se face seara .
Doar lupii ce urla melodiile de dor mai pot 
Sa ii trezeasca din hipnoza ce o au acum in ei 
Dar si lupii  fascinati si-au pus lacat la bot 
Ea parca-i primavara , iar el miroase-a tei .


Si cand s-a crapat de ziua , la rasarit 
Soarele i-a gasit in patul in care s-au iubit cum au adormit .
Prin locurile sfinte de dor si dragoste nebuna 
Copil plapand indragostit , pot spune doar noapte buna .

Demoni ( povestea unei dependente )

De azi si pana ieri 
Oare mai poti sa speri
Ca-ti vei invinge demonul 
Si nu vei saruta amar pamantul ?


Plecati , iesiti-mi din esenta !
Nu mai vreau , plecati v-am spus !
Am fost in perioade clare de evidenta
In care calm si prost , voua m-am supus .
Dormiti in alte trupuri 
Eu mi-s rece si pustiu
Nu-mi strangeti la ochi izvoare
Ce-am fost nu vreau sa mai fiu .
Ma jur cu inima franta de caderi
Cu dorul de tata rupt de mine 
Cu dor de simple mangaieri 
Ma jur ca voi fi departe de voi , si imi va fi mai bine .


Cand minte te rapune 
Si trupul se supune
Atunci primesti in suflet
Unda sonora , un strigat .


Mor aici , voi nu vedeti ca mor
Ma vait langa copaci astia rataciti
Cu simfonia apei de izvor
Nu vreti sa-mi iubiti ?
Plecati si dati-mi pace
Demoni spurcati de minciuna
Va voi infinge anul asta 
Si-mi veti purta ranchiuna ...
Spune-ti-mi langa la ureche
In timp ce ma laudati
Ca mi-a trecut timpul in apa rece
Si nu mi-a fost greu , cu apa sa va-mbatati .


Acum la final de dependenta 
Totul parca e intr-o alta esenta
Si iubirea chiar conteaza
Desii te scapi uneori , demonii cedeaza.


Vino la mine iubito 
Cu tine vreau sa ma imbat 
Unge-mi buzele cu ale tale
Si vino sa vezi cu adevarat ce pot .
Sunt barbatul vietii tale 
Esti femeia vietii mele
Sunt povesti spuse cu jale 
Razand , caci toate-s ale mele .

Pe sub norii de hartie

Pe sub norii de hartie
Creponati de vantul umed
Te-am gasit , firar sa fie 
Dor nebun cu suflet subred .
La casuta arsa-n soare
Iti sopteam cu glas timid
Ca te iubesc , a noptii floare
Si totusi m-ai parasit .
Dansau culorile pe deal
Cand te-am sarutat intaia oara
Aveam buzele sfaramate ca un coral 
Cand te-am iubit intaia seara ...


Pe sub norii de hartie 
Ti-am adus in dar iubirea
Tu plangeai , cu foc de mine 
Si iti fereai cu dor privirea .
Mi-ai spus ca nu mai poate fi ce-a fost
Ca nu suntem suflete pereche
Ce suntem nu are rost 
Si m-ai lasat norilor de veghe .
Scumpa dragoste nocturna ,
Imi torn ochii inspre tine 
Si-apoi te voi lua de mana 
Sper c-asa te vei gandii mai bine .


Pe sub norii de hartie ,
Traim noi doi , iubiti ca marea
Te-ai regasit iarasi in mine 
Si ne-am croit sub nori cararea ..
Nu ne cunoastem trupul ametit
Caci suntem imbatati de saruturi zi de zi
Cu dorul nu am prea mai vorbit 
Caci te-am pe tine , placere de-a iubii .

Visul

Mototolesc frunze
Sa ma inverzesc in palme
Cu rosul soarelui in coame
Caii ma duc spre lumi ascunse...


Alerg cu vantul
Ma schimb ca floarea de culori
Sunt in stomacul fluturilor
Cand zboara la iubitele din zari .
Luna mi-e mireasa 
Si joc intre degete iubirea
Pe flori , eu sunt mireasma
Mi-am gasit in izvor menirea .
Plec din pietre ude leoarca
Sa inot spre miaza-zii cu marea
Sa ma inec la mal intr-o barca 
Cu graul noptii tremurand 
Acolo unde mi-e chemarea ...


Si soarele-mi cere lumina
Cu ochii lui cei rosii rusinosi
Ma-ntind pe patul norilor din zi senina
Si strang in brate norii cei mai pufosi .
Covorul verde al primaverii
Imi e sacou la nunta mea
Cu luna-n taina sfioasa-a serii
Ea-mbracandu-se doar cu o stea .
Priviti-ma c-un prunc in brate
Cu lacrimi in ochi spunandu-mi tata
As vrea sa mai fie vise aste 
As vrea sa mai visez o data .

Himera bruneta

Fiori , nemarginiti de timp 
Sau spatiu ma-nconjoara
Imi jur ca voi primii un ritm
Secundar al vietii de vioara .


Imi canta cucuveaua 
La geamul aburit 
Privesc in lacrimi steaua
Apoi omul din oglinda , obosit .


Mi-e dor de mine 
De marea rece si sarata
Mi-e dor de tine
Ce tot ce-am fost noi doi odata...


Himera bruneta dulce
Cu ochi precum pamantul
Oare unde ma duce 
De ma mangaie ca vantul ?


Cantecul glasului tau
De-as putea sa-i cerni pe mine
As fi fericit mereu 
Dar anii trec , nimeni nu-i poate oprii stii bine ...

Copilul lup

Plec , capul imi e plecat spre-apus
Te las , parasesc orice destin
Distrug orice credinta , ramasa de distrus
Plec , in valuri reci cu soapte blande supus
Privesc inainte , dar tot parca suspin .


Priveste-ma o data , cu chipul necajit
Isterizat , sub umbra lunii te parasesc
Imi va fi dor de tine , si de copacul inflorit
Perfect simt tot in restul din ce am irosit
Dar asta sunt copilul nimanui , si trebuie sa cresc .


Ma cheama lupul , la revedere dragi parinti
Sus imi va fi mai bine , 
Obiceu imi fac de cate ori ma doare inima sa strang din dinti
Caci lupii mei , ma vor iubii si-mi vor vorbii , ei sunt cuminti
Nu sunt om , sunt un lup prin in mine .


Morfina , ii trece efectul dupa zeci de ore grele 
Cu lupii nu ma va mai durea 
Vom sta urland , mancand nimic sub stele
Si de voi murii cu ei la vanatoare , fie-va drama vietii mele
Dar nu va fi si draga tata si drama ta .


Plec mama , ochii imi sunt verzui ca marea inspumata 
Cu dor de mangaierea ta slaba pe obraz plec
Si-as vrea sa stii ca numai tu mi-ai fost mama adevarata
Dar acum plec nu plange mama , trebuia o data si odata 
Cunoasterea unui trecut nu dureaza mult , insa trecutul e prea sec .


Treci vantule prin mine , treci apa prin picioare !
Vino lupule aici , dar ce se vede oare !?
Lupul ma maraie ingrozitor si parca ma uraste 
Imi improasca sangele fierbinte , credeam ca ma iubeste 
Aproape mort , pentru o ultima suflare lupt 
Nu pot sa cred , nu e real ? nu sunt eu copilul lup ?

Ziua si Noapte

Haihui , umblau calare
P-un cer vesnic de culori
Cei trei zei cu umbra-n zare ,
Kermes , Duccis si Juori .
Fugeau de a lor tata Nurmos 
Peste mari si tari adesea 
Caci tanarul Duccis , frumos
Descoperise-n fiica de  dusman iubirea .
Ai lui frati Kermes si Juori 
Si-au pastrat secretul bland 
Dar dusmanul , bata-l focul
Si-a vazut fiica plangand .
Si-a strigat n-imparatie 
Tare sa auda tot Globul
Cine-ascunse-mi a mie
Ii tai capul ! Vai , neghiobul ...


Nurmos calare p-un papagal 
In dreapta cu o sabie micuta
S-a intalnit cu Dusman pe deal
Si-a spus ca la glorie renunta .
Dar atunci raspunse tare 
Imparatul sufocat :
-"Cu ce drept imi iesi in cale 
Si fara al tau baiat ?"
-"Jur pe sabia cea pura,
Si-mi pun inima pe suflet
Ca il voi aduce-ndata 
Si vom fi cu toti un zambet .!"


Asta fiind motivul sigur 
Insa Duccis si-ai lui frati 
Nu intelegeau motivul 
Pentru care-s cautati .
Tatal lor striga spre ei cu jale 
"Intorceti-va , va spun !"
Ei se tot duceau in vale 
Unde-i capat , unde-i scrum .
Si trecut-au peste granita 
Ajunsera spre o lume noua
Toata moarta ei colorati si pielita
Au taiat cu ochii ziua-n doua .
Ziua pentru Duccis visatorul
Care iubea si vedea in tot amorul ,
Iar noaptea pentru Cermit 
Fata , de care a murit . 


Oprit s-au fratii Kermes si Juori 
Ajuns-a Nurmos langa ei 
Si plageau cei trei ca norii 
Unde-i Duccis , eroul dragostei ?
Si-asa patrunse noaptea 
Ziua , ploaia si lumina .

Fata Martiana

Cine esti , de legeni lacul 
Sub un soare amortit 
De patrunzi in vena mea ca acum 
Si m-adormi la asfintit ?
Cand ma mangai ca o raza
Ce paseste-ncetisor
Cum aduni himere-n vaza
Sub o piatra de izvor ...
Crezi in stele ca fiindu-ti casa
Si ca eu as fi strain 
Ma privesti asa supusa 
Eu te simt , si-ncet suspin ...


Imi arati spre dimineata
O steluta cazatoare 
Si imi spui ca ei te cheama 
Dar cine sunt ei oare ?
Esti venita de pe Marte ?
Tu nu vezi ca te iubesc ?
Doar sarutul ne desparte
Si-asa o sa-ti dovedesc ...
Iti simt glasul tau in suflet
Peste inima curgand .
Dar tu doar vobesti prin zambet
Si eu te-ascult tremurand .


Facem dragoste sub soare
Ne croim in inimi carare
Tu in buze strangi o cicoare
Eu te simt nisip si mare .

Post Mortem

Bate clopotul auriu printre morminte
Cu gandul ma duc la zile sfinte
Dar tu prin spatiu calatoresti
Nu vrei , nu crezi , nu poti sa te opresti .


In vesmantul noptii te privesc cu zaci
Singura in sicriu , ca varul cel alb taci 
Fost-ai iubita mea ca luna de frumoasa
Acum te-ai dus sa stingi cu sufletul o stea radioasa.


Nu te-ai gandit vreodata ca viata e un haos ,
Ca poti traii basme vesnic de urat si moarte e adaos ?
Te privesc  cum pleci prin cantecele mortii
Cu parul tau sa stingi nedreptatea arsa-a sortii ...


Din magica vrajitorie , in a vietii-ti faclie
Ramane o piatra rece , pamant si-o vesnicie .
Usor legeni dorul in palme ca pe copilul tau
Ai disparut de pe pamant , dar te voi iubii mereu .


O , dor nebun sfasietor 
Ai rupt inima omenilor 
M-ai pandit sus pe o stea 
Si acum vi sa rupi si inima mea ?

Maria

Ce faci in singuratate
Pe verdele tanar covor
Cu mainile intinse lenes 
Pe langa-a soarelui izvor ?


Te joci prin parul meu , himera
Goala spre umeri cu sanii arsi
Imi dai priviri ca din poiana 
Si frunze sarutandu-ma le lasi...


Priveste plopii cum zgaraie luna
Sa-si prinda loc in ploaia de stele
Eu , printul tau sau iubit imi e tot una 
Iar tu nimic decat iubirea vietii mele .


Din valuri reci , cu umbre moi
Ma incalzesc cu trupul tau 
Caprui copac , ca ochii tai 
Ma invelesc , ma voi invelii mereu ...

Servitor al vietii

Singur sunt de-aproape-un an 
Fara muma fara tata
Scartaie vantul in geam 
Dor imi e de a mea fata ...
Himera vietii de apoi 
Imi apare des in vise 
Gropi-n obraji si buze moi
Le privesc doar interzise ...
Uite-o pasare cum canta
Poate doar ma-nveseleste ,
Canta pasare cat vrei
Caci privesti la mine-orbeste ...
Imi e dor de gustul de gutui
Ce-l simteam in casa veche
Ca acum al nimanui 
Stau doar mortii mele veghe ...


Gura-mi arde de la sete 
Imi e mila de izvor
Luna-mi promite de o luna 
Ca mai am o zi si mor .
Promis am fost sa plec departe
Sa fug de bani si de iubire
Si acum de ce am parte ?
Foame , sete si dezamagire .
Mi-e dor de gustul vinului tarziu...
Dar stai , uite o plosnita cum trece !
Oare ma stie sa-mi vorbeasca ?
Sau chiar sunt atat de rece ?
Ca vrea doar sa ma priveasca ?
Ce razi motan la mine cu gura pana la urechi ?
Ti-am dat din nimicul meu si tie 
Tu prinzi soarecii ce-au ramas 
Dar nu vrei sa-mi dai si mie .


Si un soarece d-as fi 
Cu o blana ca a lui 
Vai , un imperiu-as cuceri
Dar stau singur , al nimanui .
Dor imi e sa fiu iar om 
Sa manac , sa nu ucid 
Poate d'asta mor de foame 
Caci am sangele acid .


...................................................................................


In trecutu-mi de print pustiit
Calaream cei mai frumosi armasari
Si plecam spre seara l-asfintit
Cu vreo doi copii hoinari...
Nu ma simteam fericit 
Eram mult prea plin de mine
Si iubeam , tot ce n-am iubit 
Fiindca te-am iubit pe tine ...


Foia pe care-mi scriu gandurile finale
E tot ce mi-a ramas din domnia fulgeratoare
Uite , si-o raza de soare 
Cum m-atinge prin geamurile murdare si goale ...
Imi amintesc si-acum , de serile sub luna plina 
Cu dragostea ce m-a adus aici 
Privea la mine , asa senina ,
Iar eu ii fluturam prin fata ochii mei , licurici .
Strangeam la piept orice domnita 
Dornica sa ma iubeasca 
Nu credeam ca-i cu putinta 
Codrul sa ma foloseasca ...
Atunci cand am fugit d-acasa 
Cu ganduri mari de-mparatie
Caci ma voi intoarce c-o imparateasa
Si-mi tine slujitorii intr-o eterna betie .
Visam frumos , eram copil acum un an 
Acum am invatat ce-i foamea 
Scaunul meu pentr-un ciolan 
Si-mparatia pentru tigarea ...


Vai , ce frig mi-s-a facut deodata
Prea multe amitiri si trairi stranse in mine
Vad tot ce am trait in ceata 
Si-o doamna , sa-mi fie regina sfarsitului , a venit oare la mine ?!
Ce frumos ar fi sa mor acum 
Cu buzele ciopartite de sete 
Cu jocul vietii de-acum scrum 
Si cunostiinte despre moarte .
Placerea se-ntinde spre castelul meu din padurea moarta
Ca-un izvor secat in munti 
Nu mai e ca alta data 
Si nici oameni nu-s prea multi .
Da, e doamna mea frumoasa 
Uite cum ma-mbratiseaza 
Sufletul are putere si danseaza 
E sfarsit , se lumineaza ...
Si-am murit in clipa-aceea 
Drag copil de la mormant 
Am fost servitor al vietii 
Si acum prieten-ti sunt .
Am fost print si cersetor 
Mi-am trait viata frumos
M-au gasit ai mei traziu langa izvor
Si m-au ingropat , dar si ei acum s-au dus .
Anii au trecut prin mine 
Ca toporul prin stejar 
Insa tu frumos copil 
Nu te teme sa traiesti iar .