Heroina

Dimineaţă , rouă , plouă , din cele două buze ale tale le sarut pe amandouă ,
Ora nouă , tre' să plec , te petrec în imaginaţie prin versificaţie si plec , 
Mă întrec cu un intreg batalion de oameni parcă ieşiţi din case la unison 
Şi unicul sol din piesă pentru astăzi l-am uitat in subsol ,
Lasă-l acolo , oricum e nasol ...
Trece ziua , buna ziua , adio soare ! Iese luna ca nebuna , plângând intr-una ,
Nebuna si una din stele îi aprinde nocturna , o linişteşte şi-o-mparte pe jumate din una ,
Dar e culmea , uite lumea , unde-i turma , am dat duma ca e seară , uite-o scară , dar e goală ,
Toţi băieţii , toţi deştepţii , rup ţigări şi corzile tristeţii se-onduiesc în terţe pure ,
Semipur pun mâna pe seringi până fac spume ...
Te-aş chema dar mi-e ruşine , nu de tine ci de mine , ştiu , nu-i bine , dar e seară , stau la scară ,ultima oară , o ţigară si bere , e plăcere si durere , reînviere , iar te văd , mă droghezi , nu mă suport , 
Venerare de vene rare , cu închisoare şi cu spitale , mor de ficat şi el de mine , mi-e dor de tine , dar mi-e ruşine ,
Ma intorc acasă-i noapte , mă desparte doar o oră , si e nouă dimineaţa , reîncepe viaţa , cu speranţa , m-apucă greaţa , asta-i viaţa , unde-i zdreanţa aia de vodkă ,
Mor de dor că , mor de sete , privesc in jur , sunt mii de fete , dar tu ai fost numai una , 
Precum luna , şi nebuna , m-ai adus în halul în care tre să te strig întruna , mori odată , fi blestemată , bine iartă-mă te rog , aşa sunt eu , doar un neghiob , sunt şchiop de creier , 
Dar drept să îţi spun , drept am sufletul şi aşa rămân , 
Sunt stăpân , dar mi-eşti maestră , eşti o fiinţă extraterestră , eşti o dragoste imensă , 
Dar dispari într-un nor de fum de heroină pură şi mă laşi într-o ceaţă densă şi intensă de depresie şi sevraj ...

Vampiri ( Dialog )

Unde eşti , ce vrei , doreşti sa bei ?

Cerşeşti , dar nu la mine , deşii te vreau , mai bine stai acolo departe langa ai tăi !

Cuget , cu ger si cu fler imi agit mâinile ca un dirijor prin părul tău căutând sonata perfecta ,

Dar ai părul prea moale , iar incercările esuate de a face muzică din părul tau imi dau impresie de lupta incorectă ,

Esti direct incoeerentă şi pari puţin mult prea absorbită de această discuţie inocentă ,

Devii indiferentă si indiscretă , puţin aferentă discuţiei noastre , politicos un lăutar jegos ne cere o băutura rafinată , ne crede de natură eminentă ...

Ce dezamagire are cand îi arăt portofelul mai pornografic decat o doamnă locotenentă la prima vizită cu o rudă si perii albi ii ies din grafic ... 

Discuţia ne-a aprins calcâiele , esti inteligentă si fascinantă dar puţin cam adiacentă subiectului nostru teoretic comun ... iubirea .

Nemurirea asta parcă ne-a adus faţa in faţa , experimentând cu sufletele noastre supte de vlagă o dulce-amară colaborare de exterminare a supărării si oare nu uităm cumva că nu ne vom mai putea vreodată da uitării ...

Cu toţii asteptăm clipa schimbării si clipa cand tăcerea va amuţii zgomotele astea de metal contorsionat ,

Ajunşi in faţa lumânării , nu putem decat sa ne amestecăm intr-un trup morbid , cu colţi si dezorganizat ,

Amândoi plângem , parcă nu aici vroiam sa ajungem , cine e prădătorul şi cine e prada , nu aici trebuia sa ajungem ?

Ne-am prăduit unul pe altu' şi ne-am inşelat minciunile intr-un păcat suprem , 

Degeaba mai ne iubim când nu putem , suntem , existăm şi ne omorâm sub clarul petelor de lună ,

O dragoste dintre două suflete mai putrezite decât floarea ce ai avut-o intaia oara-n mână ...

Nu putem fi , trăii , iubii , exista sau convieţuii , nu vom putea avea copii şi fiecare zi nu va fi decât incepul scârbos si ordinar , obişnuit si prea superficial al unei alte zile ...

Supradoza de iubire

Ti-am cerut Doamne sa-mi dai noroc ,
Mi-ai zis ca n-ai , dar ca o sa am in rai ... cand ma intorc ,
Si ti-am mai cerut fericire ,
Mi-ai spus ca voi fi fericit cand voi avea nevoie mai multa , si sa raman in loc ,
Nu mi-ai raspuns deloc , asa ca m-am asezat la loc si-un strop din mine a curs in vers ...
Decurs din mers , m-am dus grabit si-am spus ca m-am gramit , ca sunt uimit ,
C-am inceput sa uit , sa rad subit , sa fiu tampit ... am ras ca am imbatranit ...
Se apropie timpul Tata cand voi avea noroc si fericire ,
Caci tare sunt de trist acum , cand voi avea iubire si saruturi senzuale cu buze blonde in zile senine , fara urme sumblime de minciuni si putreziciuni , 
Fara limbi in forma de biciuri si sisuri ascutite ascunse in frunzisurile mintii unor creaturi mai rele si mai blande la aparenta decat zeii si sfintii ...
Voi fi cum am promis si scris desii am omis in vis ca ma voi afla in paradis , si-ma trezeam adesea trist deparca as fi ucis vreun copil din trecuturi , voi fi concis ,
Ma vei ierta Iisuse , iar norii imi vor fi cearceaf de lacrimi ,
Ma voi uita de zilele apuse in patimi planse si distruse , in lacrimi triste si compuse din sonate cu intelesuri ascunse ,
Voi fi un inger , iar stele-mi vor fi pistrui , voi fi al Tau , nu voi mai fi al nimanui ...
-"Dormi bland , nebun plapand , ca ai visat si esti in continuare tinut , ostatic prins static in pamant , aici iti va fi mormant , vei ramane plangand si suferind pentru zile in care ai iubit ... ca ai fost mult prea fericit ...!"

Vedenii

Dorm stelele impreuna ... agata-te toate de luna ,
Dorm stelele de-o luna , vor cadea peste-o saptamana ,
Impreuna , se tin de mana si viseaza la calatorie buna ...
Calator sunt si eu , visator si-ncrezator in Dumnezeu ,
Milostiv mereu , un demon neindemanatic , practic nu pot sa practic nimic din ce e rau ,
Din mine sau tine , raman doar fire de-amintire de iubire si suspine ,
Sus tine mana ce-l ce e infrant , caci el invinge in tot ce-i sfant , 
Iar gloria din ceruri e mai glorioasa decat aceea de pe pamant ,
Tacut mormant , raman , desii cand si sunt atat de increzut in mine ca am crezut in mai bine ,
Si uite ce s-a ales de mine , e-n fine ,sunt  finele cu finii , iar marte cu martirii ,
Sug sange toti vampirii , dar se hranesc cu ale firii si firea omeneasca e puritate eterna ,
Negru e cerul noaptea si gri spre dimineata cu tente de roseata , rusinat si dadator de viata ,
Sta soarele atarnat pe raza , fluturand o zdreanta , caci si el a avut creator ...
Incolora si statatoare e saliva celui ce nu saruta macar o data in existenta ,
Iar cel ce nu iubeste practic nu are apartenenta ,
Experienta binelui ti-o capeti primind rau ,
Fiind torturat de ei mereu si lumea perfecta e doar in capul meu , un ecou al unui poet dilau ...
Din nou vreau nou , dar nu sunt atat de stralucit pe cat as vrea , raman un diamant neslefuit ,
Nemarginit in artele creatiei si de nedepasit de destin pana la un fin de infinit ... 
Tumoarea ingerilor suntem noi , imbracati in noroi , hidosi cand suntem goi , speriati cand suntem dezbracati si fortati sa ramanem noi ...
De ce , ma citesti cu ochii straini si goi , uimit de vorbe si gandire , slabit de vorbe si iubire , 
Nu simti , caci nimeni nu simte , nu minti caci nimeni nu minte si nu vezi ca nimeni nu te vede ,
Decat atunci cand din tine ramane doar o poza atarnata in sictir pe perete ?
Suntem crestini , nu cretini , credem in iubiri , nu in dezamagiri si magicieni cu limbi de reptilieni , 
Credem ca acolo sus exista Iisus , si ca nu s-a pus pe cruce pentru nimic , il credem in tot ce-a spus ,
De-am fi cu totii precum pasarile paradisului , sa zburam in apa pana in capetele abisului ,
Sa luom cate-o etapa din fiecare parte a visului , vom ramane goi pana la finalul tristului drumum spre imparatia cerului ...
Descopera ca esti iubit oricand , indiferent de cat ai gresit si oricat ai urat un inger nevazut , il vezi acum ... 
Priveste in oglinda si spune-ti :
-"Acesta sunt !"...

Albine

Tata iarta-ma , iata-ma sunt al tau ,
Scoate-ma din multimea asta din putreziciuni ca-mi face rau ,
Stiu , sunt om si gresesc , 
Dar ma tem ca-am inceput sa urasc  mai mult decat sa iubesc ,
Si sa cersesc iubire-n schimb , dar fara sa ma schimb ,
Ma plimb ca un nebun printre icoane ,
Coane , Doamne , mi-e foame imi privesc amintirile si vad doar drama ,
Vad fiinte salbatice ce cu greu pot fi numite mame ,
Vad stele cazatoare , iubiri trecatoare ,
Si suflete infricosatoare , 
Vad cum moare fiecare incet dar sigur , cum isi sparge sufletul pe tarmul tarziu al ielelor , ca valurile din mare ,
Si mare ti-ar fi mirarea Doamne , de ti-ai cobora privirea asupra noastra ,
Caci marea e verde si aurul negru, sangele si norii acopera acea opera a ta creata initial albastra...
Dorm masculii cu mumele padurii si nu sunt singurii , mai sunt si unii ce isi modifica forma danturii ,
Ca sa imite vampirii , sa ne suga incet dar sigur de cunostiintele despre legile firii ,
Iar trandafirii , sunt galbeni toti de gelozie , pe plante create in camere sigilate de omenie ,
Sunt aproape putred si eu Tata , viata mea nu mai e minunata , 
Toti imi spun ca e doar o etapa pura si curata , ca voi devenii matur si ca o sa ma schimb deodata ,
Dar nu vreau asta niciodata , vrea libertatea mult promista si visata , 
Vreau dragoste calda , si ciocolata dulce , imi vreau lumea pictata de maestrii nu colorata de demonii astia in costume negre ,
Vreau limonada zaharata , indulcita cu miere nu zaharina, si sa nu mai vad oamenii cum suspina, 
Vreau sa simt iar pielea pamantului fina , si sublima , vreau , de as putea , sa mor pentru colonie precum o neinfricata albina ...

Germen trist

De departe iar se-aude ... plansul sirenelor surdo-mute

Si pe diavol cum si-ascute limba ca sa ne sarute ...

A inceput ca ne iubeasca bestia caci ii oferim prea multa importanta ,

Si ne cauta prin vise , noi ne facem ca nu ne pasa , dar nu avem constanta  ...

M-ai plange daca ne-as distruge ,

Ar rade si depresivii daca ne-ar auzii cand ne strangem in brate ,

Poti sa simti iubirea in seara asta cum curge si se duce ca alcoolul in sange ,

Spre ulcer ...

M-ai saruta cu limba ta picanta de la vorbe usturatoare , 

M-ai mai recunoaste oare , intr-o viata viitoare , fara carare si calare pe o culoare devastatoare asemeni unei raze de soare ?

M-ai asculta chiar daca n-as avea voce , cand iti cant din cand in cand cel mai frumos cantec de pe pamant ?

Mi-ai zambii cu aceiasi pasiune si ratiune , ai avea aceiasi actiune daca as fi un simplu personaj de fictiune ?

M-ai strange in brate cu aceiasi nervi nervosi si storsi din cos cu puroi iesind din vulcanii aia ai mei jegosi daca as fi o adunatura doar de caractere si suflete de leprosi ?

Mai m-ai iubii , pe nesimtite pe nevazute si nestiute , daca n-ai stii de mine si de unde ma trag , daca nu ti-as fi spus atat de multe ?

Mai vrei s-auzi multe de mine , in rime subtile , sublime? Si zi-le si celorlati de langa tine , ca asta sunt si nimic nu ma mai schimba pe mine in bine inafara de tine !

Sper sa mori in ghinion incolor in culori monoton cu un maraton de rateuri de moarte , sunt omul ploii tale din noapte , sunt omul ploii tale de departe ...

Glumesc sunt doar un muritor pus pe harta satul de harpe si harfe , barfe si larfe , tarfe si esarfe de fire desarte desparte-ma-n silabe sunt slab de inger si in ger rezist ca un germen trist ...

Legenda

Se zguduie pamantul sub loviturile frunzelor ruginite ,
Prapadite si osandite de timp si frigul din cozie lor racite ,
Iar calcaiele Anei Mari le strivesc infricosator de delicat ,
Inspaimantat , un om uitat de pacat s-a plecat capul jegos si si-a etalat 
Crestetul crestin al scalpului lui de om cretin si se-aude-o simfonie de laude aduse de un om umil,
Putin labil psihic si instabil , dar cu un caracter critic , si nevrotic isi ridica privirea si spune :
-"Ia spune , tu esti Ane Mari , acea zeita uitata de muritori ce ii inspira pe povestitori si prozatori,
Ma tii minte ? Te-am creat ... eram beat , dar n-a contant atunci ca eu nu te-am uitat ..."
-"Ce vrei ma golan pagan , eu n-am creator si nici stapan , eu stapanesc , iar muritorii ma iubesc ,
cresc de cand ma cunosc in intensitate si putini ma stiu , caci putini gandesc la adevarata lor capacitate ! "
-"Atunci sublima si plina de stima domnita , de ce te cunosc eu , o zdreanta de om uitata de insusi Dumnezeu , de unde stiu ca iti curg prin vene versuri , ca te hranesti cu vise si lispuri , de unde stiu ca plangi mercur si ca transpir aur , ca ai pene de graur sub talpi , ca stii sa vorbesti cu serpii si ca ti-e frica de-ntuneric sa nu te manance serpii ? "
Atunci aceasta minunata si totodata speriata creatura , cu lacrimi de mercur scurgandu-se in gura, si aurita de o data de cat era de transpirata , s-a aplecat rusinata si i-a spus :
-"Tata , niciodata nu am crezut ca o sa te vad vreodata , de ce mi-ai dat aceasta viata bestemata cu folie de chipurile minunata , de ce tata ... ? "
-" Cand m-am imbatat , eram beat de iubire , iar cea cu care semeni in gandire si menire e mama ta , ce fara retinere m-a distrus in doua secunde spunand ca ma iubeste dar ca ma paraseste caci gandeste c-as fi vrun om rau ce vrajeste precum un zeu ... lucru neadevarat ... I-am spus eu sunt numai iubitul tau si asa voi fi mereu ... 
Dar nu m-a ascultat si a plecat lasandu-ma uitat si suparat , imbatat pana la refuz cu iubirea ei ce a falsat pana la amuz , si am vrut sa o acuz dar am preferat sa ma razbun pe ea in mod ursuz si te-am scris pe tine fiica mea , te-am blestemat pe tine cu darul muzei si ti-am pus o stea in dreptul buzei ,
Te-am alungat apoi din casa , caci devenisei prea frumoasa ... imi pare rau zeita trasa pe foaie ,
imi pare rau si te voi ucide cum te-am creat caci nu ai rost pe pamant si ai distrus prea multi poeti , uita-te la mine doar cum sunt ... i-ai lasat pe toti beti ..."
Si si-a luat cartea vietii ce-i daruise , o rupse cu lacrimi smulse din carne si iesindu-i coarne , a zis coane ... topeste aceste melodrame in 6 icoane si imprastiile in 6 dormitoare ale celor 6 panarame ... a trasat apoi un triunghi prin care vedea doar el purul adevar si-a spus :
-" De mi-a fost dat sa sufar , sufar  ... dar nu voi mai plutii precum un nufar pe un lac de lacrimi de poeti , scriitori si iubareti ... voi fi un suflet mort ,dar in sfarsit voi adormii dorinta mea de a mai iubii ...
- Te blestem Ane Mari sa nu mai fi macar o zi , sa mori de foame si de boli sa nu mai fi scrisa pe coli de hartie , te blestem ... sa imi ramai doar un semn pe mana dreapta cand o-ndrept spre soare , sa arzi Ane Mari in inchisoarea celor arsi de vi ..."
Si a cazut in 3 dimensiuni , batran schelet cu ochii bruni ...

Delasator

E simplu sa spui " Cred in Dumnezeu" ,
Ca esti ateu sau derbedeu ," de ce n-eu ? " sau " asta-s eu "
E atat de usor sa te inchizi in dormitor ,
Si sa plangi pe tricolor , ca cica n-ai nici un viitor , ca cica suferi din amor ,
 sau ca ai lacrimi pe tricou izvor , ca esti delasator si esti acelasi dansator prost fara macar un strop de noroc chior , sau de alcool schimbator  urat mirositor si-naltator  ...
Mult prea dubios sa fi abitios , feelingos si jegos in acelasi timp ,
sa fi ros de timp , cu tample carunte si sa-ti numeri grauntele de nisip ,
Dureros sa fi canceros , intors pe dos si cu parul ros de un trecut prejudicios ,
De-am fi cu totii o furtuna , buna sau sa se adune impreuna o ranchiuna comuna ,
Nu am mai iesii de comun acord , pe acorduri de chitara si prea putini si-ar mai irosii 
inteligenta-n calimara , si-ar baga-o la camara , pentru diseara , ca cica e ultima oara asta seara ,
cand mai sta cu baietii la scara , si vrea sa scrie versuri sa ii bage pe toti in boala ...
Sunt ca o bomba nucleara , clara , vad mai clar decat o clara clarvazatoare in miez de seara ,
Si-mi ghicesc viitorul in palma de fiecare data ca imi dau palme ca sunt o javra ordinara ...
E atat de simplu sa fi simplu , si atat de greu sa pici greu pe melodie ca si alcoolul la pateu ,
Dar asta-s eu si acept provocari mereu ,
De ce n-eu ?
Asa sunt eu , 
Si cred in Dumnezeu , 
Am fost ateu si derbedeu ,
M-am cumintit acum , sunt la locul meu ,
Pana cand viata imi va arunca pe masa , o alta provocare grasa , ca e groasa si groteasca orice 
incercare omeneasca de a-ti depasii mana cereasca ce ti-s-a dat ca sa te creasca , 
In fine lasa tensiunea sa creasca , crezi ca ma intereseaza ?
Lasa ... mai bine ... mai bine lasa  

Iubire bolnava

Cand iti spun sa pleci intoarce-te la mine ... stii ca sunt nebun ,
Ca nu sunt bun de nimic , si tu esti tot ce am mai bun ,
Nu-mi lasa mana prada tigarii ,
Nu mai gandii caci uiti de mine si-ai sa ma dai prada uitarii ...
Buzele tale ca doua ventuze ale unei meduze cubice ,
Ma prind de limba si-mi vorbesc pe limba lor , sunt pudice ,
Si se retrag usor , usor ... te rog nu-mi zice despre ieri ,
Caci n-am trecut , ani , varsta sau data a nasterii , langa tine am doar 20 de primaveri ,
Nici maine nu-i nimic , stii ce zic , nu e nimic ,
Sanii tai , ca doua dealuri curerite de cate un deal mai mic .
Suntem un vis interzis , de nedescris si inchis in scris la vedere de orice alt vis ,
Sunt alaturi vis-a-vis de stele si putini vor intelege poate ce am zis ,
Mi-e dor de tine ca de heroina ,
Imi iei durerile ca o injectie de morfina ,
E fina si sublima , subtila si utila , 
A dracu de umila , utila ca o pastila ,
Esti tot ce vreau din tot , 
Mi-esti floare cand sunt "mort" ... sunt doar un port , nu ma suport , te-astept in port sa urci pe nava , cu privirea ta firava si marsava ,
Ma simti , ma scoti din minti cand minti , nu te-am simtit sunt nesimtit , si te-am iubit , dar am platit ,
Dar nu-i sfarsit de infinit , ma intorc la tine vis tampit ...
Te iubesc , si iti gasesc scuze ca unei muze capabile sa ma amuze si sa m-acuze , te scot din bluze ,
Aici , acum ... te scot din bluze .
De-ai fi copac , mi-ai fi umbrela ,
De-as fi un bob de trandafir , ti-as fi buchet de floare cheala ,
Iar de ma minti , din nou , cu a ta pucheala ,
Sunt gata sa te invat minte , mintindu-te si eu ,
De mi-esti pamant , covor sfant de ronduleu sau unduleu , eu iti sunt Dumnezeu ...

Noapte buna ( Uman )

Traim obsesiv , si cand sarutam in general inchidem ochii pentru a visa ,
Suntem obsedati de nevoi nenaturale , si suntem prea ocupati pentru a asculta ,
Devenim depresivi cand pierdem iubire , desii rareori o oferim la randul nostru ,
Asociem adesea lacrimile cu o despartire si cerul precum si ochii il preferam albastru ...
Putini sunt cei ce stiu ce sunt , mult prea putini din ei mai exista fizic sau in amintiri ,
Ramanem mereu pe buzele celor ce ii uitam pe pamant , o simpla consecinta a unei mari iubiri ...
Desii privim decent spre zorii zilei viitoare , adesea vrem prea mult si de aceea avem putin ,
Gandim c-atunci cand pierdem visul , speranta-i urmatoare , iar deseori uitam pentru ceea ce traim .
Inegali din nastere , cu daruri naturale sau castigate pe parcurs ,
E greu de inteles ca om c-avem o limitare , si tuturor , doar sortii si iubirii nu putem depune recurs ...
Visam sa fim super-eroi , sa avem curaj sa alergam goi pe strazi si sa ne imbratisam in ploaie ,
Adoram sa fim amintiti , sau sa ne recunoastem invingatori din orice "bataie" ,
In cele mai intunecate vise , ne ucidem aproapele cand ne greseste , 
Si-n fata oglinzii ne intrebam adesea lacrimand "Cine pe cine uraste ?!"
Ne sucim gatul dupa frumos si gandul de la improbabil ,
Ne lungim buzele sa ne sarutam cand iubim , disperati sa nu ratam probabil ,
Acele secunde de magie cand totul parca nu are sens ,
Traim in medie 70 de ani , dar in 35 dormim si visam ... atunci traim intens .
Credem in conducatori si ne lasam condusi de oricine pare capabil de orice ,
Ucidem cu ura pe cine iubim , si le numim crime din dragoste ...
Atat de impocriti suntem , caci ne criticam adesea in stari induse de fum , 
Vorbim de nemurire si mai aruncam in bere scrum ...
Vrem sa fim cat mai beti , sa nu fim inconstienti , 
Si-am inventat roata doar sa avem convalescenti ...
Punem un pret pe orice , dar nu ne pretuim fericirea ,
Ne acoperim cu haine , ne ascundem omenia si menirea ,
Devenim niste animale cand e vorba de un animal dragalas ,
Si cel ce fuge mai tare , e considerat nu un pradator , ci un las ...
Cantam si scriem despre mame , ca despre un lucru sfant ,
Dar ne juram pe mama , mai mult decat pe orice de pe pamant ...
Cream hartie si ii punem valori internationale ,
Si nici o natiune nu tine cont de valorile adevarate ale sale ...
Spunem ca mintim prea mult , dar si cand rostim adevarul ,
Plangem caci doare atat de mult de-ti sfasie interiorul .
Ne mandrim cu tonuri calde de pian si vioara , credem ca ingerii canta la harpa ,
Desii pasarile noastre sunt ingeri de-o viata-ntreaga ,
Avem limbaj diferit , si urlam doar de durere "ca lupul la luna "
Dar n-am urlat vreodata-n noapte precum lupul sa ne spunem noapte buna ...

Discutii cu peretii

Ca orice scriitor , imi doresc muze ,
Cu stele pe buze , care sa nu ma acuze ,
Imi doresc sa ma prinda in ventuze ,
Sa imi otraveasca cu frumos imaginea clara ca a unei meduze...
Nimanui nu ii pasa de un scriitor necunoscut ,
Si nimanui nu ii pasa mine , stiu asta cu siguranta ,
Nu am revolutionat poezia , dar nici macar nu am inceput 
Sa trec , sa vin , sa plec , sa merg prin viata ...
Prefer sa raman beat , 
Cand esti beat poti plange din orice motiv , 
Nu suport ideea de om educat ,
Cum nu imi suport lasitatea de a fugi atunci cand devin emotiv ...
Am iubit intradevar , si nu mint , as fi un imbecil sa nu recunosc ce-a fost ,
Cand mai beau imi amintesc , si-mi spun in sictir ca ce a fost a fost si nu mai are rost ,
Stiu ca uneori sunt prost , alteori sunt genial ,
Ca pot vindeca suflete sau ca le pot sufla amar ,
Dintr-o ploaie torentiala , ea a fost singura mea briza calda de august ,
Fara ea , viata a ramas banala si nici berile , tigarile , saruturile nu mai au gust .
Mi-as lasa toate ferestrele deschise noaptea ,
Doar sa adorm pe linia melodica a vocii tale ... a muzicii tale 
Umbrele acelor scrisori , ma bantuie si azi ,
Si as vrea sa dau timpul inapoi sa nu mai cred ca Dumnezeu e ateu ,
Si ca eu defapt sunt un simplu accident universal proportionat in amintirile unui lunatic ,
Mi-as da toate gandurile la schimb sa fiu salbatic , 
Sa nu iubesc ca trebuie , sa fiu frumos pentru nimeni ... sa fiu doar eu .
As accepta ca Iuda o rasplata in moarte si chin , 
Sa nu mai fiu partasul fiecarei vieti in declin ,
Sa nu ma mai inchin la razele calde ale lunii ...
Sa raman doar eu cu mine , indiferent de ce zic unii .
Sunt doar un scriitor betiv , ce fumeaza excesiv ,
Si isi atinge penita de foaie lasciv , asteptand un raspuns tardiv ...
Dar nu mai am aceiasi privire de la o vreme , parca sunt indiferent ,
Parca totul se rezuma la mai mult si asta ma pune pe ganduri permanent .
Oare trebuie sa nu mai am nimic , sa apreciez ce am ?
Oare am trait destul , si nu mai o sa am parte de nimic nou pe tot parcursul vietii ?
Oare aceste randuri fara noima sunt simple conversatie dintr-o discutie cu peretii ?

Alandala

Am gresit de-o viata Iisuse ,
Oamenii sunt niste reptile sugatoare de sange albastru ,
Suntem sangerosi si ne cautam scuze ,
Avem o credista , si aia instaila in solo astru .
Mor luceferi dinainte sa ne nastem 
Si noi le criticam moartea dupa ani de zile lumina ,
Vad creaturi morbide Iisuse ce latra si suspina ,
Dupa heroina ,
Dca asta a fost Edenul , nu vreau viata ce va sa vina ,
Suntem buni doar sa pastem ,
In pastele mortilor masii , cand sa ne nastem ?
Cand sa ardem acea tigara plina de scrum si carbuni ,
Ca nu suntem buni ,
Suntem doar buni sa ne-o ardem in tandem ,
Intr-un tango de morfina , ketamina si ocazional cate-o pastila ,
Nu recunoastem realitatea , ne pierdem vremea in cate vreo vitamina ...
Mortii suspina ,
Ti-e iti curg lacrimi de cerneala , pe foaie ,
Sublima e , se-nmoaie la fie ce bataie de penita peste isulita ei de hartie ...
Melancolie si indrumari false ,
Chipuri intoarse pe dos ,
Dorinta de a fi scos si din schema ,
O mama blajina ce plange ca intr-o stratagema ,
Sa-l scoata pe fisu' din problema ,
Ma vezi ? Eu sunt ma ! Eternul chip negru ce isi flutura bagheta si isi recita vrajile spre lume ,
Sunt plin ca marea de spume ,
Cate dureri sa se adune , 
Acum pe bune ...
Sunt poet si scriu de fericirea absoluta in versuri , 
Apoi vine o reste sa imi dea indemnuri ,
Vad si eu lumina coane , dar e prea usor de atins ,
Parca era vorba de-un vis ,
De a ajunge-n paradis ,
De-un teritoriu indefinit si interzis ,
Ma simt prea normal , banal , superficial ,
Animal stradal cu un simplu gand de a fi mereu peste orice adversar ...
M-am saturat ! nu sunt ursar ...

Consecinte

Eu sunt suav precum roua ce gadila florile dimineata ,
Si le-ndusez in lacrimile mele ,
Eu sunt suras lasciv , eu sunt soarele si viata ,
Celor ce mor , si imi duc amintirea printre stele ...
Sunt cerul noptii , ciobit de meteori ,
Sunt si durerea ingerilor cazuti in patimi ,
Eu sunt si zambet si iubire uneori ,
Sunt patul ierbii si rau furios de lacrimi .

Sunt inocenta , puritate si copilarie ,
Sunt ura , dragoste sau amandoua ,
Eu sunt firava si sublima-ti poezie ,
Poet , ma creez singur , eu sunt umbrela ta cand ploua .
Sunt depresiv , vesel si tandru sau distant ,
Un pianist al versurilor sentimentale ,
Sunt torturat de tine , d'aia sunt ezitant ,
Mi-e frica de tine si de urmarile tale ...

Te intreb

Daca mi-as imprastia sarutarile pe trupul tau gol ,
Ma vei iubii si tu , sa le-ai arunca in gol ?
In neant , in cerul din ochii tai albastrii ,
Ma vei iubii si tu cum m-ai iubit candva ?
Ma vei mai primii din nou in strania lume a ta ?
Iar de mi-as smulge ridurile , si nu ma mai voi incrunta ,
Mi-ai fi tu zambet , ai mai ramane iubita mea ?
De-as invata sa tes in stele , sa-ti fac rochie de mireasca ,
O vei purta ? Iti vei impartasii in tesatura placuta ta mireasma ?
De-as fi nebun din fire , te-as ocrotii de lumea rea , 
De-ai fi o simpla iubire ai scoate fiara din inima mea ?
De-as plange in nestire , s-ajung sa-ti plang pe umar lacrimi de sange ,
Murdara de dorul meu , ai incepe si tu a plange ?
De-as fi un vis diurn cu radacini in tine ,
Ai dormii la nesfarsit , doar sa nu scapi de mine ?
De-as fi covor de nea , cu lacrimi inghetate ,
M-ai saruta iubita mea , sa ma topesti cu buzele tale colorate ?
De-ar fi cerul limita noastra , ai murii cu mine ?
De-ar fi pamantul viata-albastra , te-ai ingropa in mine ?
De-as fi un zburator tampit , iar tu craiasa din povesti ,
Ai risca sa fi tampita , dar sa continui sa ma iubesti ?
De-as fi vampir , frumoasa domnisoara ,
Ai dormii toata ziua , sa ma hranesti diseara ?
De-as fi acum un biet poet betiv , un maniac obosit ,
Mi-ai plange moartea subita , realizand cat m-ai iubit ?...
De-as fi un roman prost , cu pagini sterse de critici ,
Ai reusii sa ma citesti , sa ma-ntelegi , sa te sacrifici ?

Vorbind cu mortii

Dragostea e frica , imposibil de sustinut cu fruntea sus ,
Cu un inteles adanc ascuns , si suicidal de patrus ...
Dragostea e ploaie , vapaie de noroaie ce se transforma in gheata 
Si te acopera in nebunii de frig si ceata ,
Dragostea e ca o zdreanta ce ti-a fost mereu alaturi , iar sa o arunci e interzis ,
Dragostea e vis , bucata unui muritor de paradis , un sentiment inchis de nedresris ...
Frica imi e ca mi-am pierdut dreptul la ea , dreptul de a suferii in lipsa ei ,
Poate ca in adancul putreziciunii mele inca mai canta si ma incata cu sonata ei scurta ,
Dragostea e cerul tau din ochii ei , e lipsa totala de ratiune si bogatie de idei .
Dragostea e final de calatorie , inceput de saracie cu glorie , o melodie despre bogatie ,
Dragostea e ceva ce ti-o dedic tie , e o stare la o mie , e moarte si viata , totalul viselor din copilarie ...
Soto , viata nu-i castig la loto , si nici lacrimile tardive nu-s atat de adictive precum picioarele ei asemanatoare unei dive ,
Viata inseamna greseala si invatatura , iubire si ura , placere si injuratura ,
Viata merge in pas agale , ca o betiva ordinara spre destinatia sortii , una credula ,
Lipsita de griji , ca atunci cand eram mici si ne taraiam fundul copilaresc fara capacitate locomotorie pana la amici ,
Viata te face sa o strigi , sa o strici sau sa o stingi in pahare aburite de frig si respiratie de om obosit ...
Intr-un final dependenta de starea asta proasta si nefasta te face sa ti-o doresti pe sorsa Moarte , cea urata si nemiloasa ,
Viata-i frumoasa , dar periculoasa , cu alternate de gabarit , flegmatica si dispusa sa scuipe peste tot ce ai stiut si crezut ,
Viata-i ca un asternut ud , un pat cazut pe jos de oboseala , viata poate fi si harneala nasoala ,
Situatiile ei se schimba in alternante de culori ca aurora boreala .
Urat e cel ce uraste sa supravietuiasca in noroi , acel strigoi cu buze umede si moi , cu ochii straini si goi , ce nu privesc intaietatea feminitatii intr-o relatie de doi ...
Urata esti iubirea mea , caci ma urasti acum si am fost felia ta de viata ,
Mi-ai fost roua pe buze in fiecare dimineata ,
M-ai izgonit din sufletul tau pagan ca pe un batran din casa ,
Inca ma las dus de dulce , de valul imaginatiei si imi fac cruce ,
Am fost candva o secunda de iubire , imi ramai in amintire , si voi fi valul ce te duce ,
In oceanul ranced c-un zambet crancen si incruntat de suparari si nevoi ,
Am fost singuri amandoi , acum suntem doar noi , 
Inchei scrisoarea asta catre populatie cu un sincer te iubesc , 
Dulcea mea stafie ... inca te mai doresc ...

Prostie

Surda e tacerea care aplica durerea ,
Miraculoasa e placerea care explica invierea ,
Masonic e triunghiul ce iti face liniste in suflet,
Adio viata normala , acum sunt doar un zambet ....
Joaca-te cu mine ca nu mai sunt un simplu creator , 
Sunt doar un izvor ,
De idei , de la sine inodor si incolor ,
Daca vrei sa ma iubesti , 
Asculta , sunt tricolor , 
Dumnezeule cat de mult ador ,
Acea fiinta nenormala cu ochi albastrii ce ma face inferior ...
Daca sufletul ti-e punga ,
Daca viata e prea lunga ,
Daca ai pe rosu dunga ,
Bun venit in lumea cruda ,
Viata-i verde pe aici chiar de nu ai servici
Se iveste-un agarici ,
Ca din linii subtiri si mici ,
Poate s-adune mii de coplici ...
Sunt un simplu suflet rar ,
Un simplu gunoi stelar ,
Imi vad viata ca pe-un jar ,
Mor incet si-ti spun vietar ...
CHiar daca ma omori cu vocea ta,
Sti ca te voi iubii mere asa , 
CUm esti si cum ma vrei a fi , 
Iubirea mea stii ca mereu te voi iubii , 
Sunt orb acum 
Si inchid ochii ,
Vreau sa fi langa mine ,
Inima mea , sufletul meu , totul iti apartine ...

Un zambet plin de carii

Curg lacrimi de ingeri pe geam , 
Imi amintesc de vremurile cand plangeam ,
Puteam sa rad dupaia , eram un simplu material , strigam ,
Si aveam voce , acum lacrimile imi sunt precoce ,
Nu am depresii ci nevroze , plang de supararea la veioze ,
N-am lumina , doar hipnoze , 
N-am o doza infirma , infim de mica , incep de la doze ,
Am psihoze , ce duc spre violenta ,
Incet , incet ma pierd pe mine insumi , in sinea mea esenta ,
Dor cei 17 muschi e fetei ce nu-si mai au apartenenta ,
Am ramas facial blocat pe 43 ,
Vino ingere ,cancere , demone sa ma iei ! 
Ma doare stomacul de lei , ca au inceput sa pice grei ,
Si sa plece si ei , 
Sunt sigur ca voi ramane singur si asta ma distruge psihic ,
Maniera mea nemanierata de a ma prezenta ma face static ,
Neavand vreun drum in viata devin melancolic ,
Si s-au dus de mult clipele cand ma suspectam a fi alcoolic .
Acum totul e adevarat in puritate , lipsa totala de sanatate ,
Foame nevrotica de dreptate , ca am fapte nemasurate ,
Nescrise in acte , fapte de caritate , anticipate care nu sunt de nimeni considerate ,
Ca m-ar face om de calitate , 
Asa ca ... frate cat sa mai indur justitia ce stie numai sa corupa ,
Cand strada a fost si ramane singura care educa ,
Am 20 si peste inca 20 voi devenii si eu naluca ,
Traiesc de 20 de zici ca sunt pe fuga ,
Iar familia ma uraste cum ma urasc si eu la o adica ...
Dumnezeule , mi-e frica , 
De moarte nu , de viata da , 
De infinit , de legea Ta , de mana Ta , de spada Sa ,
Raman acelasi om serios cu caternica-n planuri ,
Raman acelasi fumator de plante mai botanice decat stiu gradinarii ,
Raman un slujitor al tristetii , un simplu om c-un zambet plin de carii ...

E timpul ...

Azi e timpul sa plang ,
Sa-mi strang inima-n dinti cu tot cu artere si sa alung ,
E timpul ce trebuia sa vina curand , 
Cand infinitul va fi mult mai mult decat un simplu gand ...
E timpul sa incetez sa iubesc ,
Sa incetez te traiesc , e timpul sa ma chinuiesc ,
Destul cu " te ador "
E timpul sa mor ,
Sa nu mai zbor ca un aviator alcoolic ,
Azi e timpul sa devin melancolic ...
Destul am zambit la soare ,
Destul m-am leganat pe asta mare ,
Sunt destul de uscat sa pot duce o sarcina-nfioratoare ,
Voi fi din nou un ecou al unei voci tematoare ...

De azi imi strang venele , 
Imi plang zilele , imi curg bilele si-mi arunc pastilele ,
Mi-s-au dus kilele precum albinele , si nu va mai fi miros de floare fara tine bre !
De mi-ar cadea firele precum zambilele din mana ,
As ramane pe minus o suta de fire in mai putin de-o saptamana ,
Caci acele ganduri negre patrunzatoare ce se-aduna ,
Ma fac sa izbugnesc in plans la fiecare full de luna ...
De azi te las in urma ...

Imi mor neuronii , in clorhidrati de molii ,
Si se simt efectele bolii , nervoase de parca lobii , polii ,
Pleaca in teritorii cu pneumonii ingrozitoare ,
Mor cu zi ce trece in ciudata inimi tale de mine statatoare .
Cu atingeri distrugatoare ,
Ma infrupt cu sete din sare din mare , spre o moarte dezgustatoare ,
Suav si lasciv imi voi plimba limba peste arterele tale ,
Sa fiu sau sa nu fiu , nu mai e intrebare ,
Deja am ales numarul doi , la revedere lume inchizatoare ,
Plec la plimbare , ma duc pe tarmuri defaimatoare ,
Cu alge inverzitoare si premii marete precum in jocurile neiertatoare ,
Ce duc cu un pas alergator spre a pamantului inchisoare ...

Poem

Mi-ai spus ca daca te sarut totul va fi etern ,
Si ca melodia suava a iubirii va devenii poem ,
Mi-ai spus iubito , ca daca inchid ochii vom fi poezie ,
Ca de ne vom imbratisa vom devenii balada ,
Ti-am spus ca nu-ti voi da drumul sa cazi in tragedie ...
Mi-as spune singur ca vor curge rauri in noi de ciocolata calda ,
Ca viata ne da lamai , dar esti atat de dulce incat viata imi pare limonada ...
Mi-ai spus odata , ca ne vom topii in rauri de miere si ca vom schimba amorul ,
Ti-am promis iubito ca nu vom cunoaste dorul !
Candva iubito ti-am multumit ca esti ,
Ca te vad ca pe o craiasa alba-dalba cu ochii inghetati ... ca in povesti .
Mi-ai raspuns ca iti sunt print si cavaler al mortii universale ,
M-am suparat si-am renuntat pret de o secunda la sarutarile tale .
Mi-am amintit apoi ca suntem morti pentru muritorii de rand ,
Ca iti pot trimite privirea mea prin vant ,
Ca ne iubim , mai mult si mai mult cu fiecare istovitor cuvant ...
Mi-ai spus ca daca ma uit in sus , ne putem privii in ochi ,
Ca ai ochii albastrii si ca ai mei verzi sunt precum frunzele copacilor de soc ,
Mi-ai spus ca iti sunt noroc , ca am fost alesi ad-hoc ,
Mi-ai lasat lacrimi de cristal in florile de la fereastra ,
Si-am scris milioane de cuvinte despre dragostea noastra ,
Mi-ai spus ca daca plec sunt las ,
Ca voi ramane golas ,
Fragil si umil , tandru si subtil precum un toporas ,
Eram acolo , in universul nostru simplu plin de stele , feriti de strigoi ,
Am plecat o clipa , o clipa de noroi ,
Cand m-am intors iubito , aveai ochii reci si goi ,
Parca nu mai erau ai mei , dar nici ai tai ...
Parca erai singuratica , parca nu mai eram doi ...
Asa ca am plecat ,
Vinovat si agresat de amintiri ce astazi le-ai uitat ,
Am disparut intr-un nor de fum ,
Lasand in urma scrum ,
Ai fost candva a mea ...
A cui iubita esti acum ?