Traim obsesiv , si cand sarutam in general inchidem ochii pentru a visa ,
Suntem obsedati de nevoi nenaturale , si suntem prea ocupati pentru a asculta ,
Devenim depresivi cand pierdem iubire , desii rareori o oferim la randul nostru ,
Asociem adesea lacrimile cu o despartire si cerul precum si ochii il preferam albastru ...
Putini sunt cei ce stiu ce sunt , mult prea putini din ei mai exista fizic sau in amintiri ,
Ramanem mereu pe buzele celor ce ii uitam pe pamant , o simpla consecinta a unei mari iubiri ...
Desii privim decent spre zorii zilei viitoare , adesea vrem prea mult si de aceea avem putin ,
Gandim c-atunci cand pierdem visul , speranta-i urmatoare , iar deseori uitam pentru ceea ce traim .
Inegali din nastere , cu daruri naturale sau castigate pe parcurs ,
E greu de inteles ca om c-avem o limitare , si tuturor , doar sortii si iubirii nu putem depune recurs ...
Visam sa fim super-eroi , sa avem curaj sa alergam goi pe strazi si sa ne imbratisam in ploaie ,
Adoram sa fim amintiti , sau sa ne recunoastem invingatori din orice "bataie" ,
In cele mai intunecate vise , ne ucidem aproapele cand ne greseste ,
Si-n fata oglinzii ne intrebam adesea lacrimand "Cine pe cine uraste ?!"
Ne sucim gatul dupa frumos si gandul de la improbabil ,
Ne lungim buzele sa ne sarutam cand iubim , disperati sa nu ratam probabil ,
Acele secunde de magie cand totul parca nu are sens ,
Traim in medie 70 de ani , dar in 35 dormim si visam ... atunci traim intens .
Credem in conducatori si ne lasam condusi de oricine pare capabil de orice ,
Ucidem cu ura pe cine iubim , si le numim crime din dragoste ...
Atat de impocriti suntem , caci ne criticam adesea in stari induse de fum ,
Vorbim de nemurire si mai aruncam in bere scrum ...
Vrem sa fim cat mai beti , sa nu fim inconstienti ,
Si-am inventat roata doar sa avem convalescenti ...
Punem un pret pe orice , dar nu ne pretuim fericirea ,
Ne acoperim cu haine , ne ascundem omenia si menirea ,
Devenim niste animale cand e vorba de un animal dragalas ,
Si cel ce fuge mai tare , e considerat nu un pradator , ci un las ...
Cantam si scriem despre mame , ca despre un lucru sfant ,
Dar ne juram pe mama , mai mult decat pe orice de pe pamant ...
Cream hartie si ii punem valori internationale ,
Si nici o natiune nu tine cont de valorile adevarate ale sale ...
Spunem ca mintim prea mult , dar si cand rostim adevarul ,
Plangem caci doare atat de mult de-ti sfasie interiorul .
Ne mandrim cu tonuri calde de pian si vioara , credem ca ingerii canta la harpa ,
Desii pasarile noastre sunt ingeri de-o viata-ntreaga ,
Avem limbaj diferit , si urlam doar de durere "ca lupul la luna "
Dar n-am urlat vreodata-n noapte precum lupul sa ne spunem noapte buna ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu