Poem

Mi-ai spus ca daca te sarut totul va fi etern ,
Si ca melodia suava a iubirii va devenii poem ,
Mi-ai spus iubito , ca daca inchid ochii vom fi poezie ,
Ca de ne vom imbratisa vom devenii balada ,
Ti-am spus ca nu-ti voi da drumul sa cazi in tragedie ...
Mi-as spune singur ca vor curge rauri in noi de ciocolata calda ,
Ca viata ne da lamai , dar esti atat de dulce incat viata imi pare limonada ...
Mi-ai spus odata , ca ne vom topii in rauri de miere si ca vom schimba amorul ,
Ti-am promis iubito ca nu vom cunoaste dorul !
Candva iubito ti-am multumit ca esti ,
Ca te vad ca pe o craiasa alba-dalba cu ochii inghetati ... ca in povesti .
Mi-ai raspuns ca iti sunt print si cavaler al mortii universale ,
M-am suparat si-am renuntat pret de o secunda la sarutarile tale .
Mi-am amintit apoi ca suntem morti pentru muritorii de rand ,
Ca iti pot trimite privirea mea prin vant ,
Ca ne iubim , mai mult si mai mult cu fiecare istovitor cuvant ...
Mi-ai spus ca daca ma uit in sus , ne putem privii in ochi ,
Ca ai ochii albastrii si ca ai mei verzi sunt precum frunzele copacilor de soc ,
Mi-ai spus ca iti sunt noroc , ca am fost alesi ad-hoc ,
Mi-ai lasat lacrimi de cristal in florile de la fereastra ,
Si-am scris milioane de cuvinte despre dragostea noastra ,
Mi-ai spus ca daca plec sunt las ,
Ca voi ramane golas ,
Fragil si umil , tandru si subtil precum un toporas ,
Eram acolo , in universul nostru simplu plin de stele , feriti de strigoi ,
Am plecat o clipa , o clipa de noroi ,
Cand m-am intors iubito , aveai ochii reci si goi ,
Parca nu mai erau ai mei , dar nici ai tai ...
Parca erai singuratica , parca nu mai eram doi ...
Asa ca am plecat ,
Vinovat si agresat de amintiri ce astazi le-ai uitat ,
Am disparut intr-un nor de fum ,
Lasand in urma scrum ,
Ai fost candva a mea ...
A cui iubita esti acum ?