Precum un bou

Cu ce drept imi sunteti prieteni ?
Cine v-a dat voie sa ma iubiti ?
Sunt singur in lumea asta cu paianjeni !
Ai mei sunt despartiti ! 


Pe ce parte a vietii s-o aleg in iarna ,
Soarele nu mai rasare pe zona mea de viata ,
Cu zambete topite treceam prin crama ,
S-acum sunt mort in fiece dimineata ...


Printre puncte de relativa tacere
Strigam la Dumnezeu sa imi redea speranta
Dar intr-un final adormit de durere
Imi gaseam doar senzatia si greata .


Pe scanduri ruginite si roti de metal
Adunam tot ce traieste in san fara privire
Tu imi priveai chipul banal 
Si imi cucereai teritoriu de despartire ...


Ce vara superba mi-a trecut prin suflet
Cu multe betii imprastiate pe chipuri
Ce durere imi trecea pe atunci prin zambet
Si tot ce vedeam erai tu scrisa pe ziduri .


Si iarna venii iara in sufletu-mi pustiu
Niciun frate nu mai traia cu fetele ce-l grele 
Eu inca nu stiam ce vreau sa fiu 
Si povesteam povestea vietii mele .


In primavara viata-ncepe iarasi cu bine
Familia va sarbatorii anul meu cel nou
Eu voi sta inchis cu totul in mine
Voi astepta sfarsitu-mi mereu precum un bou .