Iubiri infinite

Prieten drag , au trecut ceva ani de cand ai plecat
Imi amintesc s-acum plimbarile noastre in necunoscut .
As vrea sa citesti randurile astea , sa imi spui ca n-ai uitat ,
Caci eu nu voi putea vreodata in viata sa reusesc sa uit .
Cand plangeam cu fata in prosop , ascuns de lume ,
Iar lacrimile cadeau pe buzele uscate de durere .
Veneai cu ochii tai negri la mine pentru a-mi spune ,
Ca intre noi e explozie cosmica imbibata in placere .


Cum vor trece anii , te voi astepta aici fara sa plec .
Cand voi vedea lumina si tu imi vei sari in brate ,
Cu lacrimile arse si saruturi fierbinti am sa te-nnec ,
Iar tu prieten cu par trezit , sa ma imi oferi iertare .
In statia de autobuz , acum ruginita si pustie ,
Sa tragem firul vietii in venicile noastre glume .
Sa vedem doar noi a iubirii eterne faclie ,
Si s-aruncam pietre in mare acoperita de spume .


Cantam acum multi ani la pian , iar tu chiar de nu-ntelegeai ,
Trageai cu dintii de partituri ca sa-ncetez , sa ne jucam
Eu iti spuneam asculta , si tu ma ascultai ,cu botul pe labe te-asezai
Deprimat , dar sincer si cu notele incepeam sa alergam .
Pai ce om mi-ar fi putut oferii , tot ce imi ofereai tu mie ?
Ce femeie as fi putut iubii cum te iubeam mereu ?
Ce familie sau mama , m-ar fi putut iubii si accepta cum m-acceptai pe mine ?
Ce fiinta in lume ar mai fi citit in sufletul meu .


Prieten drag , iti sunt recunoscator pentru tot ce am realizat cu tine
Acum chiar de ai disparut intre rotile acelei masini tampite
Te voi simti mereu , prietenul meu patruped , cainele meu ... langa mine 
Cum imi asculti glasul cu urechile ciulite , 
Prietenia noastra a fost rodul unei iubiri infinite .