Amelia

Singura , sfasiata de monstri si sangerand iubire
Astept , la crucea rece de piatra grea si-ndurerata
Sa iti sarut chipul angelic asezat , curgand in mine
Te-astept iubitul meu stapan sa traim impreuna deodata .


Cu aripile despartite , amortite de frig si ploaie
Ochii-mi uscati de despartire , si sufletul distrus in tine
Te iubesc prieten inger , mort stapan cu ochii amarui
Sunt ramasa , iubirea ta , Amelia a nimanui ...


Iti sterg crucea de praf de stele , aruncate de muritori
Imi scriu din sange pe hainele mele , prinse vesnic doar in nori
Sunt langa tine , orice-ar fi stapanul meu cu suflet de nisip
Si chiar de esti mort , pana voi murii voi suspina infinit ...


Langa tine maestru al iubirii ce mi-ai fost pe pamant
Langa tine , si la tine pe mormant , voi fi ce am fost mereu
Iti voi uda florile cu lacrimile ramase din ce mai sunt 
Si curand , iubitul meu , te voi insotii si eu ...


Amelia , asa va scrie , langa mormantul tau , pe piatra mea
Si stiu ca ma vei astepta invatator al fericirii , profesor cu glas sublim
Vom canta , langa ceilalti ingeri rascoliti imbratisati cu dragostea 
Curand te voi insotii , dar acum sunt prins in parca nesfarsitu-mi chin ...


Cand luna va aseza stelele si vor stralucii muzical la urechea ta
Cand soarele , maretul soare ne va canta si ne va saruta 
Atunci printul meu muritor imi va venii vremea de iubire
Si eu iti voi sarii cu aripile rupte de fericire fara pic de durere
In bratele tale , voi fi iarasi iubirea ta , printesa ta ... Amelia .