Am in ochi , o autostrada de priviri ,
Batatorita de frumuseti universale ,
Plina de poteci inverzite , inserpuite, schimbatoare ,
Am pe maini drumurile insangerate ale unei mari iubiri .
Am capul ca un cavou de amintiri si idei nebune , fabuloase ,
Plin de neuroni morti , decedati in lupta cu valurile de alcool ,
Un cavou protejat de cateva fire de par ce lupta in vantul monoton ,
Cu bombardamentele decaderilor si depresiilor nervoase .
Un sistem cinic , simplu si plictisitor locomotor ,
Care ma duce in calatoriile mele dese dupa o tigara dulce-amaruie
Un drum presarat cu jaloane de sticla deasemenea verzuie ,
Astea imi sunt picioarele ,si ce nu as da sa le omor ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu