Silentioasa e moartea fiecarui individ in parte ,
Ce-si misca ale lui coarde in somnul usor al vantului de Marte ,
Pasional curg lacrimi stinse in tigara veche , nefiltrata ,
Mi-e dor de tine , de dragostea de mult uitata .
Pasi repezi se reped spre mine ,
Unind vieti si destine in picturi subtile si sublime ,
Zbor cucii d'asupra cuibului nostru temporar ,
Cad stele in ochii tai , devin un biet gainar spatial .
Ma simt de parca te cunosc de ieri ,
Esti nou in mintea mea controlata de lumini ciudate ,
Desii am un milion si-un pic de primaveri ,
Te cunosc atat de putin ca imi pun gandirea intre ghilimele ghimpate .
Buclele norilor cu pletele carunte ,
Mi-mbraca chipul , cand curg peste noi acide si adictive ploi ,
M-as scufunda in bratele tale , dar tu ramai unde ,
Acolo in infinitul razboiului pierdut de amandoi .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu