Marie

Gandindu-ma la tine , cu flori ascunse-n mare
In mana mea pustie arunc priviri nocturne
Se vad in abisul sufletului meu sentimente similare
Celor de la-nceputul verii cand te iubeam in stari diurne . 
Si cand plec in sunete moarte de vioara 
Cu dor in suflet ascuns de note muzicale 
Te rup de realitati in asta magicala seara
Iti sorb ochii-ti fantomatici in sorbituri magistrale .


Sunt codru peste covorul sanilor tai moi si lasati spre miaza-zi
Verzui sunt ochii mei cant te privesc in departare
Imi dai puterea vietii si vointa de a te iubii
Ma tii inchis in chipul tau si in a zambetului tau inchisoare .
Imi canta cucuveaua melodia incetarii
La asta-nmormantare , trasa de par cu strazile pustiite
Bacovia ma simte , imi scrie versuri in memorii
Cu mana lui batrana , imi da placeri nebanuite ....


Te-alerg in carari de maroniu inchis cu frunze de un bronz apusiu
Iti simt limba cum danseaza pe obrazul meu de parca ma iubeste
Si vad , si simt cum moarte ma striga in pustiu
Si-n sufletu-mi de prost un paradis cum creste .
Si-ti simt geamatul in cearceaf ramas ca o amprenta
In fiecare noapte spunandu-mi in lumina stelelor greoaie
Ca a ramas o raza de iubire inca existenta
Si-n fiecare lacrima de-a norilor , exista-o mica ploaie ...


De ce-ai murit in ziua aia , cand pana si pamantul plangea
Cu lacrimi de noroi in muzica din sufletul tau cantata
Cand soarele rosiatic cu raze moarte-si fremata 
O melodie la vioara de apa ruginita dezacordata .
E acum o deplina , simpla noapte de vara
Cu miros etern puternic de tei si mal de lac cu salvie 
Te iubesc in continuare ca in prima seara 
Te ador pentru vesnicie iubita mea Marie ...