E singuratate , ploaie de suspine
La umbra crucii vietii ma aprind
Si suflu spre racoarea teribila cu tine
Scantei reci de uitare si ma ascund .
Imbatat e cerul de stele moarte ,
Iar florile stranse coroana peste noi
La fel de moarte sunt , le simti de departe
Lacrimile tale ne topesc pana ramanem goi .
E dimineata-n mine , cand te sarut fierbinte
Dar disparut-ai deodata fara sa imi dai de veste
Doar chipul tau senin mi-a mai ramas in minte
Restul e cer de noapte peste ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu