Ies stelele la intalnire ,
De dor de soare si barfesc in sat .
Se pare ca ar fi cu menire
Sa iasa floarea din acest pamant uitat .
Dar fulgii-mi zboara lene pe la gene
Caci focu-n casa inca arde uscaturi
Iar vinul fiert de dorul viei de-altadata
Spumega seara , facand diminetii loc de muraturi .
Copiii joaca , parca prezicand rasaritul ,
Iar babele incep sa intarzie incet , incet seara .
Mie-mi rasare-n palma de pamant rupta in beton
Un ghiocel ce imi sopteste primavara .
S-or duce iarasi golanii la baut in parcuri ,
Si iara vor plange sticlele sub clar de soare ,
Va tine luna si stelele in arcuri
Iubita ce ma va-nsotii spre mare .
Iar dragostea va fi iarasi inflacarata
De noptii intregi pe blocuri de beton .
Cu linistea surdita de gura sa minunata ,
Vor trece zile si nopti fierbinti ca un neon ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu