Nu pot sa mint , ma schimb cu fiecare zi ce trece ,
Si fiecare om pe care-l intalnesc in viata la un moment dat ma lasa rece ,
Dar iert , nu am motive sa port ura doar ca orice om-e obisnuit sa dea din gura ,
Fara masura si sa ma judece dupa aparentele unui om pierdut ce-njura ...
Am imbatranit inainte de termen cu gandul la batranete ,
Am plans dupa haine pentru suflet cand am constatat ca-s zdrente ...
Dar viata merge inainte , printre rele si stropita cu cuvinte ,
Viata nu minte , iti da totul pe fata , important e cine-o simte .
Spune-mi ca vezi frumusetea ca majoritatea
Si o sa iti spun razand ca ai distorsionata realitatea ...
Nu-i nimic frumos in zece straturi de machiaj ,
Si-ai sa constati in zece ani ca te-ai indragostit de un miraj ...
Naturaletea costa , consta in puterea de a raspunde direct si fara ocolisuri ,
Unei intrebari capcana care indiferent de crezi , e un cutit cu doua taisuri ...
Ma pierd cand vreau sa invat ceva si vad ca nu reusesc ,
As renunta , e prea usor ... pentru unii sunt masochist cand vad cat ma chinuiesc ...
Nu cersesc , cer multe , desii daca mi-se cuvine lupt pentru ce-i al meu ,
Razbat in razboaie mentale , si desii nu cred in credinta , totusi cred in Dumnezeu ...
Stiu ca pun prea mult la suflet , dar ce sa fac ... daca am unde ,
Si raman acolo amintiri ce nu au sens , dar care pot patrunde sufletele voastre marunte ...
Nu ma pot ascunde o vesnicie de poezie , stiind ca am darul dureros de a scrie ,
Si fiecare zi incerc sa ma regasesc in versuri ... Desii tind sa ma indrept spre manie ,
Nu e usor sa constat ca nimeni nu ma vrea defapt ,
Iar cine ma vrea nu ma cunoaste , simtindu-ma supraapreciat ...
Nu pot sa spun ca vreau viata eterna , ca as murii si azi ,
Nu vreau sa ma pierd in viata asta , desii frumoasa , o lunga alegorie de agonie si extaz ...
Ma indrept usor spre balcon sa imi aprind o tigara ,
Asta a fost o parte din mine scrisa ... sper ca e ultima oara ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu