Multi mi-au spus ca am sa mor ,
Iar eu entuziasmat , sau poate temator
Imi aprindeam in fiecare noapte cate o lumanare
Si am gustat cu ochii-mi verzi fiecare raza de soare .
Putini sunt cei ce m-au crezut ,
Ca pot iubii atat de mult ,
Si mi-au zambit satiric in fata cand le spuneam de tine ,
Dar te-am iubit , te-am pretuit mai mult decat pe mine .
Cand mi-ai aruncat cu ratiuni umane in suflet ,
Mi-ai sters fantomaticul meu zambet ,
Si ca picatura chinezeasca de cerneala ce curge-n calimara ,
Imi curgi si-acum in suflet precum intaia oara .
Multi m-au numit ganditor ,
Dar putin m-au vindecat de dor .
Le-am spus de mii de ori ca iubirea e irationala ,
Dar ei , robotii de azi inca privesc iubirea cu mintea lor vizuala .
Am iubit si-au plans bufonii cand le-am scris de noi ,
Mi-am pierdut mintea in ochii tai albastrii .
Curios e ca mai vreau sa simt asta o data chiar de nu sunt masochist ,
Eu nu concep ideea de om idealist , poate doar teribilist ,
Si nu voi considera oameni pe cei ce n-au suferit , sau defaimeaza iubirea .
Iubirea sta in esenta noastra de oameni , doar iubind poti spera la divinitate .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu