Armonia mortii de afara , ma-nfioara
Melodia sortii se aude iara , caci la mine-n suflet e primavara ...
Taci ...
Iubito , prinde-ma de mana ,
Iar buzele odihnestele peste buzele mele
Saruta-ma si o sa vezi toti ingerii cum se aduna
Sa te imbrace , sa ma stropeasca divin , cu flori de stele ...
Taci ,dragostea mea si lasa-ti trup moale peste frunzele cazute la piciarele tale
Iubeste-te moarte , caci au murit in culorile tale preferate
Priveste cum toate , parca se scutura in bataia vantului de jale
Nu merita iubire , sa le lasi al trupului tau uitate .
Nu-mi mai soptii iubire , caci noaptea lumineaza doar din vise
Iti saruta pielea cand dormi , si ziua te priveste
Nu ar vrea sa-ti spuna dansa ca visele nu sunt interzise
Dar iti dai singura seama si uiti ca si ea te iubeste .
Tarziu imi e dor , si e iar primavara
Sicriul m-asteapta si se apropie usor
Tu iubita tinerete ma tarasti prin groaza-n fie ce seara
Sa-mi spal ochii de vise , buzele de gustul tau si inima de amor ....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu